BOALA CELIACA: CERCETARE ASUPRA INCIDENTEI SI DIAGNOSTICULUI; ASIGURARE DE ALIMENTE FAINOASE FORTIFIATE - MEDICAMENT PENTRU TRATAMENTUL DIETETIC "LONG-LIFE"


REZUMAT PROIECT IN LIMBA ENGLEZA

FISA TEHNICA PRODUSE OBTINUTE

POSTER FINAL

POSTER PARIS

POSTER CORK



Programul: CEEX

Acronim: COELIACDIET

Nr. contract: 1/2005

Valoarea contractului: total: 800.000 lei, din care finantare bugetara 789.000 lei si cofinantare 11.000 lei

Durata contractului: 03.10.2005 – 30.06.2008

Autoritatea contractanta: Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Contractor: Institutul de Bioresurse Alimentare

Director de proiect: Dr. ing. Denisa Eglantina Duta

Parteneri implicati:
  • Partener 1 (Conducator de proiect) – INSTITUTUL DE BIORESURSE ALIMENTARE
  • Partener 2 – INSTITUTUL DE OCROTIRE A MAMEI SI COPILULUI „ALFFRED RUSESCU”; Responsabil de proiect: Dr. ALINA STANESCU
  • Partener 3 - UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE „IULIU HATIEGANU” CLUJ-NAPOCA - CLINICA PEDIATRIE II; Responsabil de proiect: Prof. dr. NICOLAE MIU
  • Partener 4 - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOLOGIE SI NUTRITIE ANIMALA–BALOTESTI, Responsabil de proiect: Dr. ing. MARGARETA OLTEANU
  • Partener 5 - S.C. AGRALIM S.A.;Responsabil de proiect: Ing. ALEXANDRU ONICA
Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului consta in conceperea si realizarea a cel putin patru produse fainoase aglutenice imbunatatite cu vitamine si minerale (fortifiate) de tip: premixuri (pentru paine, pentru pizza, pentru checuri etc.), paste, biscuiti si fursecuri, analizarea senzoriala, fizico-chimica, microbiologica a acestora, urmate de testarea clinica a produselor in clinici de specialitate.

Obiectivele specifice:
  • Studiu documentar privind: epidemiologia, genetica, patogenia, testele de diagnostic ale bolii celiace; disponibilitatea diagnosticarii acestei boli in Romania comparativ cu situatia pe plan international;
  • Cercetari fundamentale privind importanta crearii de produse fainoase aglutenice fortifiate;
  • Cercetari aplicative privind crearea de produse fainoase aglutenice fortifiate;
  • Evaluarea statistica a efectului benefic, al produselor aglutenice create, asupra sanatatii pacientilor, precum si aspectele economice si sociale implicate de dieta aglutenica;
  • Notificarea produselor fainoase aglutenice fortifiate;
  • Transferul tehnologiilor de fabricare a produselor aglutenice fortifiate cu vitamine si minerale la agentul economic beneficiar;
  • Valorificarea rezultatelor proiectului de cercetare.
ETAPE:

ETAPA I (10.12.2005)

Studiu documentar privind: epidemiologia, genetica, patogenia, testele de diagnostic ale bolii celiace; disponibilitatea diagnosticarii acestei boli in Romania comparativ cu situatia pe plan international


Obiective:
  • Studii privind celiachia: epidemiologie, genetica si patogeneza; teste de diagnostic si disponibilitatea diagnosticarii acestor boli in Romania
  • Stabilire a nivelului actual al evaluarii incidentei bolii celiace in Romania, studiu comparativ interregional si Romania – versus situatia pe plan international; realizarea unei baze de date computerizate
Rezultate etapa I:
    Au fost efectuate studii privind:
  • epidemiologia bolii celiace (adunarea de date privind incidenta bolii celiace in lume);
  • genetica si patogeneza bolii celiace;
  • testele de diagnostic in boala celiaca;
  • disponibilitatea diagnosticarii bolii celiace in Romania;
  • cercetarile actuale in domeniu, pe plan international, in domeniul medical, precum si de inginerie genetica pentru modificarea expresiei genetice a proteinelor;
  • numarul estimat de bolnavi diagnosticati pe ani si judete ale tarii, pe baza datelor primite din tara, aceasta activitate va continua pentru intregirea bazei de date, din cauza dificultatilor de trasmitere / centralizare a acestora pe toata tara.

    Capacitate completa de diagnostic (investigatii biologice, serologie, biopsie intestinala) exista in foarte putine centre din tara pentru varstele pediatrice.
    Efectele precaritatii mijloacelor de diagnostic sunt:
  • subdiagnosticarea severa a bolii;
  • perioada lunga debut – diagnostic;
  • complianta scazuta din partea pacientilor la parcurgerea tuturor etapelor de diagnostic;
  • capacitate incompleta si discontinua de monitorizare a bolnavului dupa diagnostic;
  • cresterea costurilor pentru investigatiile de depistare a complicatiilor;
  • cresterea numarului complicatiilor;
  • cresterea costurilor pentru ingrijirile necesare complicatiilor.

    La toate intalnirile internationale de referinta (intalniri anuale ale ESPGHAN, simpozioane internationale de boala celiaca, congrese mondiale de gastroenterologie), boala celiaca ocupa locul central, pentru trei subiecte:
  • cercetari fundamentale asupra elementelor genetice din patogenia bolii;
  • includerea acestei afectiuni in programele nationale de screening;
  • corectarea si supravegherea aplicarii Codex Alimentarius, pentru marcarea tuturor alimentelor care contin gluten.

    SCREENINGUL POPULATIONAL DE MASA este un subiect foarte controversat, in plina dezbatere; nu s-a stabilit daca raportul cost – eficienta - complicatii pe termen lung este in favoarea unui screening populational de masa, desi, in prezent, se realizeaza screening pentru afectiuni cu o frecventa mult mai mica decat cea a enteropatiei glutenice. Un alt aspect al screeningului in masa este cel etic, in special, in cazul testelor genetice si, mai ales, pentru formele cu afectare histolgica blanda, a caror evolutie histologica ulterioara, in afara respectarii regimului, nu poate fi, inca, previzibila, prin metode simple de urmarire. Screeningul populational de masa ar confirma prevalenta estimata, prin studii statistic controlate care s-au facut pina in prezent in toate tarile din UE.

    In tara noastra nu s-a realizat nici un studiu de screening populational de masa pe lot mare. S-au realizat studii de screening pe loturi mici, alese ca grupuri tinta, si studii de evaluare a sensibilitatii si specificitatii diferitelor teste serologice la bolnavi celiaci confirmati prin biopsie intestinala. Unele din primele studii de screening s-au realizat la Sibiu, unde, de altfel, fiinteaza din 1992 Asociatia Romana de Boala Celiaca.

    In tara noastra apreciem ca boala celiaca este sever subdiagnosticata in comparatie cu alte tari, in care, desi nu se realizeaza inca screening populational de masa, exista un grad mare de atentie si de sensibilizare a personalului medical asupra multiplelor forme oligo/asimptomatice,eforturile trebuind sa fie indreptate, ca prim pas, catre stabilirea diagnosticului precoce.
    Pentru aceasta ar fi necesare:
  • Realizarea unor programe educationale extinse si tintite catre retelele din medicina de familie, medicina scolara; programe de formare de educatie medicala continua, care vor permite recunoasterea precoce a elementelor clinice ce sugereaza afectiunea: simptomatologie clasica, tipica a bolii sau, deja, complicatiile bolii, cand durata debut diagnostic este mare, detalierea formelor de boala;
  • Realizarea de ghiduri de buna practica in gastroenterologia pediatrica;
  • Facilitarea accesului pacientului la medicul pediatru si pediatru gastroenterolog;
  • Facilitarea consulturilor interdisciplinare;
  • Dezvoltarea capacitatilor de diagnostic si monitorizare ale centrelor regionale pentru managementul bolii celiace, precum si sustinerea centrelor primare pentru buna colaborare cu centrele regionale;
  • Facilitarea unei bune colaborari intre centrele de diagnostic pentru copii si centrele de gastroenterologie adulti si pregatirea acestora pentru “transferul” pacientilor la varsta adultului, enteropatia glutenica fiind o afectiune ,,long – life”, in conditile stabilirii diagnosticului cu certitudine;
  • Sustinerea finalizarii registrului national al enteropatiei glutenice, precum si realizarea de registre nationale ale tuturor bolilor cronice, ceea ce va permite identificarea grupurilor cu risc inalt pentru boala, grupuri care reprezinta tinta principala a screeningului;
  • Screeningul propriu- zis se va indrepta catre grupurile cu risc.

    Obiectivul propus a fost atins si va sta la baza etapelor urmatoare ale proiectului privind optimizarea metodelor de screening, monitorizarea continua a pacientilor in baza de date (sustinuta acum si de cadrul legal pentru aceasta – Ordinul nr. 906 din 22/08/2005), testarile clinice.




ETAPA II (30.04.2006)

Cercetari fundamentale privind importanta crearii de produse fainoase aglutenice fortifiate


Obiective:
  • Studiu nutritional in boala celiaca, importanta suplimentarii cu calciu, fier si vitamine in regimul alimentar.
Rezultate etapa II:
    Au fost efectuate studii privind:
  • manifestari carentiale;
  • criterii de evaluare a statusului nutritional (criterii antropometrice, clinice si biochimice si imagistice);
  • carente: proteica, lipidica, in vitamine hidro- si liposolubile, in oligo- si macroelemente;
  • status nutritional al pacientilor cu boala celiaca netratata aflati in evidenta UMF Cluj;
  • status nutritional al pacientilor cu boala celiaca netratata aflati in evidenta IOMC Bucuresti;
  • concept de fortifiere a alimentelor;
  • functii generale, biodisponibilitate si influenta a procesarii asupra compusilor biominerali in organism;
  • vitamine, antioxidanti;
  • metode posibile de fortifiere a alimentelor cu minerale si vitamine. Evaluarea riscului nutritional, demonstrarea carentelor nutritionale si surprinderea aparitiei complicatiilor sint elemente cheie ale protocolului de monitorizare potrivit fiecarui bolnav in parte.
    Rezultatele evaluarii statusului nutritional la copiii cu boala celiaca netratata, in cele doua centre importante de diagnostic din Romania, demonstreaza corelarea bolii celiace cu alte afectiuni:
  • 100 % din pacienti au prezentat si un deficit ponderal;
  • 44 % din pacienti au prezentat si un deficit statural;
  • 65 % din cazuri au prezentat si anemie;
  • 22 % din cazuri au prezentat si rahitism;
  • 33 % din cazuri au prezentat si hipocalcemie;
  • 33 % din cazuri au prezentat si hipomagneziemie;
  • 45 % din cazuri au prezentat si hipovitaminoza A;
  • 3,5 % din pacienti au prezentat si edeme hipotroteice, iar hipoproteinemia a fost clasificata in functie de varsta, ajungand la 68 % la copiii cu varsta sub 3 ani care au boala celiaca.

    Aceste rezultate demonstreaza carentele in minerale si vitamine ale persoanelor cu boala celiaca, carente care pot fi reduse prin administrarea de suplimente nutritive (vitamine si minerale), dar si printr-o alimentatie adecvata. Alimentatia acestor persoane include doar un numar restrans de produse (din cauza selectionarii doar a alimentelor care nu contin gluten). Ca urmare, se impune fortifierea alimentelor permise in dieta aglutenica cu minerale si vitamine, mai ales a alimentelor de tip fainos, care reprezinta o parte importanta a dietei.

    Fortifierea poate readuce nutrientii care au fost pierduti in timpul procesarii alimentelor la nivelurile de dinainte de procesare (denumit, deseori, proces de ,,imbogatire”), asa cum se intampla in cazul cerealelor macinate, ca orez alb, pentru a inlocui nutrientii pierduti cand tarata a fost separata.

    Pentru alimentele si produsele alimentare cu destinatie speciala (pentru copii, in scopuri terapeutice si gastrice) este necesara o fortificare deasupra nivelului natural, pentru ca aceste alimente sa furnizeze toti componentii la nivelul optim cerut de organism si sa acopere si eventualele pierderi.

    Toate categoriile de paste pot fi imbogatite cu vitamine si substante minerale prin introducerea acestora in faina, care intra in fabricatia pastelor fainoase. Adaosul acestora se face in cantitate mai mare decat in cazul fainii si painii, deoarece in procesul de fierbere, odata cu indepartarea apei, se pierd 50 % din tiamina, 40 % din niacina si 30 % din riboflavina.



ETAPA III (30.11.2006)

Cercetari aplicative privind crearea de produse fainoase aglutenice fortifiate


Obiective:
  • Elaborare de noi tehnologii in vederea realizarii a 2 produse fainoase aglutenice noi
  • Elaborare de tehnologii in vederea realizarii de doua produse fainoase aglutenice vitaminizate si mineralizate
Rezultate etapa III:
    Au fost efectuate studii privind:
  • fortifierea alimentelor cu saruri minerale si vitamine;
  • rolul sarurilor minerale in organism, cantitati zilnice optime, cantitati zilnice recomandate;
  • metode de determinare a sarurilor minerale;
  • metode de analiza a produselor alimentare: metode de analiza a pastelor fainoase;
  • tehnologii de fabricare a pastelor fainoase aglutenice scurte;
  • tehnologii de fabricare a saratelelor;
  • tehnologie de fabricare a pastelor aglutenice imbunatatite in calciu si fier;
  • tehnologie de fabricare a pastelor fainoase aglutenice cu adaos de morcovi si rosii pulbere;
  • tehnologii de fabricare a checurilor (din oua obisnuite si din oua imbogatite in ?:3).
A. In urma experimentarilor efectuate, cele doua produse fainoase aglutenice obtinute prin noi tehnologii sunt:

1. Paste scurte aglutenice in forma de scoici, spirale, tuburi si spaghete, obtinute pe o presa noua, moderna, de paste (presa P3, La-Monferrrina, Italia);



2. Saratele aglutenice


    Proprietati fizico-chimice ale produsului "Saratele aglutenice":



    Experimentarile vor continua pentru definitivarea parametrilor tehnologici, a normelor de consum pentru pastele scurte pe presa de paste P3 si pentru saratelele aglutenice.


B. In urma experimentarilor efectuate, cele doua produse fainoase aglutenice vitaminizate si mineralizate sunt:

1. Chec aglutenic:

    Experimentarile vor continua pentru definitivarea parametrilor tehnologici, a normelor de consum pentru checul aglutenic.



2. Paste fainoase aglutenice cu adaos de ou, proteina din lapte si/sau lapte praf


    Experimentarile vor continua pentru stabilirea unei singure variante, dintre cele patru propuse, urmarindu-se valori ale continutului de calciu si fier mai mari, dar si o comportare buna a aluatului la prelucrarea prin presa de paste.





Etapa IV (31.07.2007):

Evaluarea statistica a efectului benefic, al produselor aglutenice create, asupra sanatatii pacientilor, precum si aspectele economice si sociale implicate de dieta aglutenica


Obiective:
  • Testare clinica a produselor create pentru celiachie la copii si studiu de depistare cazuri noi
  • Ancheta sociala asupra grupului tinta.
Rezultate etapa IV:
    Prin actuala cercetare s-a urmarit crearea de alimente fainoase aglutenice, competitive pe piata interna si comparabile cu produsele din alte tari, optimizate din punct de vedere nutritional, care sa nu aiba factorul alergen, dar sa contina principiile nutritive necesare corectarii carentelor malabsorbtive, create de boala, raspunzand cerintelor speciale ale consumatorilor. Intrucat problematica intolerantelor alimentare este vasta, in acest proiect s-a propus crearea a patru produse fainoase aglutenice fortifiate cu vitamine si minerale (in special, calciu si fier) de tip: biscuiti-saratele, checuri, paste, pentru a realiza o gama larga de produse destinate persoanelor adulte si copiilor care sufera de aceasta boala.

    In vederea realizarii obiectivelor propuse in aceasta etapa, au fost efectuate urmatoarele activitati:
  • Activitate 4.1. Testare clinica a produselor create pentru celiachie la copii si studiu de depistare cazuri noi
  • Activitate 4.2. Ancheta sociala asupra grupului tinta

    In prima faza a proiectului, au fost definitivate tehnologiile si retetele de fabricatie a celor patru produse aglutenice, create in acest proiect:
  • "Saratele aglutenice";
  • "Chec aglutenic cu cacao", respectiv "Chec aglutenic cu fructe confiate";
  • "Paste aglutenice scurte";
  • "Paste aglutenice scurte cu fortifiate".

    Avand in vedere natura ingredientelor care pot fi folosite in fabricarea produselor fara gluten, s-a impus efectuarea mai multor experimente preliminare, pana cand o reteta, respectiv o tehnologie de fabricatie a fost conceputa.

    Produsul de tip ,,Paste aglutenice scurte” se fabrica pe o presa de paste noua, JANSSEN, ceea ce reprezinta o modernizare a procedeului vechi de fabricare a pastelor si care permite astfel, obtinerea unui nou sortiment de paste-paste scurte, mult mai rezistente la fierbere si de diferite forme.

    Produsele: ,,Chec aglutenic”, ,,Saratele aglutenice” si ,,Paste aglutenice fortifiate” au fost concepute ca produse cu continut mai mare de calciu si fier, prin ingredientele adaugate: oua, smantana, branza, lapte praf.



    Se observa ca produsele aglutenice de tip chec si saratele au un continut semnificativ mai mare de fier, mg/kg si de vitamine A si E, mg%g, datorita continutului de oua, branza si smantana.

    Pastele aglutenice fortifiate, care contin oua si lapte praf, au un continut mai mare de fier, dar continutul de calciu nu este modificat, probabil din cauza faptului ca nu s-a adaugat o cantitate foarte mare de oua si nici de lapte praf, pentru a nu modifica gustul si mirosul pastelor.

    Produsele cu continut mai mare de saruri minerale si vitamine (checuri, saratele si paste fortifiate) au fost introduse in testarea clinica pe pacientii aflati in baza de date a Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, sub supravegherea medicilor gastroenterologi si nutritionisti. Un lot de aproximativ 100 de pacienti cu boala celiaca, diagnosticati prin biopsie intestinala, a primit timp de 2 luni aceste produse, in cantitatile recomandate de medici. Cei 100 de pacienti au fost impartiti in 2 grupe: persoane nou diagnosticate cu boala celiaca (30 persoane) si, respectiv pacienti cunoscuti cu boala celiaca (100 de persoane). Un lot martor a fost constituit din 63 de persoane, care au continuat dieta lor aglutenica obisnuita.

    Dupa 2 luni de testare clinica, s-a observat, conform raportului prezentat de medicii de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului o ameliorare a sideremiei la persoanele la care s-au introdus aceste produse in dieta aglutenica inceputa pe parcursul testarii si, respectiv, o proportie de 17 % din grupul de persoane care aveau deja o dieta aglutenica au prezentat o ameliorare a sideremiei.

    Trebuie mentionat faptul ca toti pacientii au apreciat favorabil produsele testate, ca o posibilitate de diversificare si de imbunatatire a calitatii vietii.

    Pentru calcemie, s-a observat doar o mica crestere, nesemnificativa.

    Studiile de depistare de cazuri noi de boala celiaca, efectuate la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului din Bucuresti si, respectiv, la Universitatea de Medicina si Farmacie Clinica de Pediatrie II din Cluj au demonstrat dificultatile de diagnostic si multitudinea de forme atipice ale bolii. Au fost propuse fise de diagnostic si de urmarire, care aduc o noua abordare in protocolul de diagnostic si care au fost trimise spre studiu si altor centre din tara.

    Studiul privind ancheta populationala a adus foarte multe date din partea persoanelor cu celiachie privind modul de diagnostic, dieta, tratamentul, educatia, alte probleme medicale, aspecte sociale. Trebuie remarcat faptul ca majoritatea raspunsurilor a fost primita de la persoane diagnosticate in jurul varstei de 11 ani, aflate in mediul urban, avand studii superioare. Majoritatea considera ca sursele de informare nu sunt suficiente, 96 % primind informatii de la medicul specialist.

    87 % dintre cei intervievati considera insuficiente produsele aglutenice existente pe piata romaneasca, 74 % considera ca produsele aglutenice nu sunt variate.

    In general, toate persoanele care au participat la aceasta ancheta populationala (au fost trimise peste 250 de chestionare si s-au primit raspunsuri in proportie de 60%) au raspuns ca impactul acestei boli asupra vietii este covarsitor.





ETAPA V (28.09.2007)

Notificarea produselor fainoase aglutenice create. Transferul tehnologiilor de fabricare a produselor aglutenice fortifiate cu vitamine si minerale la agentul economic beneficiar


Obiective:
  • Realizarea documentatiei tehnice pentru produsele fainoase aglutenice create in vederea notificarii acestora
  • Transferul tehnologiilor de fabricare a produselor aglutenice fortifiate cu vitamine si minerale la agentul economic beneficiar
  • Notificarea celor patru produse fainoase aglutenice create fortifiate
Rezultate etapa V:
    Prin actuala cercetare s-a urmarit crearea de alimente fainoase aglutenice, competitive pe piata interna si comparabile cu produsele din alte tari, optimizate din punct de vedere nutritional, care sa nu aiba factorul alergen, dar sa contina principiile nutritive necesare corectarii carentelor malabsorbtive, create de boala, raspunzand cerintelor speciale ale consumatorilor.

    Patru produse fainoase aglutenice fortifiate cu vitamine si minerale (in special, calciu si fier) de tip: biscuiti-saratele, checuri, paste, au fost dezvoltate si documentatia in vederea notificarii a fost intocmita: standarde de firma, norme de consum, scheme tehnologice, proces tehnologic, buletine de analiza, aviz testare clinica.

    Tehnologiile de obtinere a celor patru produse sunt transferate agentului economic beneficiar: SC AGRALIM SA.




    Continutul de gliadina a fost determinat prin metoda ELISA (Enzyme-Linked ImmunoSorbent Assay), cu ajutorul testului RIDACREEN®FAST Gliadin.

    O serie de echipamente a fost achizitionata prin acest proiect, fiind deja folosita la fabricarea produselor aglutenice: presa de paste, masina de biscuiti, masina de fursecuri, cernator.




ETAPA VI (30.06.2008)

Valorificarea rezultatelor proiectului de cercetare
Obiectiv: Diseminare informatii
    Diseminarea rezultatelor proiectului pe pagina de web a Conducatorului de proiect, articole publicate in reviste nationale/internationale si prezentari la conferinte/simpozioane.
Rezultate etapa VI:
    In ultima faza a proiectului au fost diseminate informatii prin:
  • publicarea a 2 articole si trimiterea spre prezentare/publicare a unui rezumat pentru un simpozion in 2009;
  • prezentarea unui poster la o conferinta internationala;
  • 6 prezentari in plen la diferite seminarii si conferinte;
  • organizarea Seminarului de informare privind boala celiaca, la care au participat persoane cu intoleranta la gluten;
  • depunerea a 2 cereri brevete la OSIM.


Lucrari, prezentari, brevete realizate pe parcursul desfasurarii proiectului 2005-2008:

An 2005

Prezentari

    Stanescu, A., Miu, N., 2005, Capcane diagnostice in boala celiaca, sesiune orala, prezentare, Congresul National de Pediatrie, Galati
An 2006

Prezentari

    Stanescu, A., 2006, Studiul evolutiei longitudinale a pacientilor cu boala celiaca. Implicatii sociale, prezentare, Congresal National de Pediatrie Sociala, Cluj- Napoca, noiembrie
Articole publicate

    Slavescu, L., Miu, N., Pirvan A., Andreica M., Slavescu C., Căinap, S., Florescu, P., Gheban, D., 2006, Formă atipică de celiachie cu debut tardiv - corelatii clinice, imunologice si histologice (prezentare de caz), Jurnalul Roman de Pediatrie, anul V, nr. 4, decembrie

    Andreica, M., Miu, N., Slavescu, L., Cornean, R., Cainap, S., Andreica, B., 2006, Asocierea diabetului zaharat tip I cu boli autoimune la copii, Jurnalul Roman de Pediatrie an V, Nr. 4/decembrie, pag. 39
An 2007

Articole publicate

    Alina Stanescu–Popp, Ioana Alina Anca, Vasilica Bica, 2007, Association of Celiac Disease and Turner’s Syndrome, Acta Endocrinologica, 3(1): 93-100. Vol. III, no.1, January – March, 20071843-066X,. COD CNCSIS 676, indexata ISI

    Alina Stanescu-Popp, Ioana Anca, Nicoleta Lacatus, Daniela Haidautu, Gabriela Oproiu, Florin Colcer, Maria Sajin, Adrian Georgescu, 2007, Screening for asymptomatic celiac disease among school-aged children in Romania - Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition, May; 44 suppl.1:70, ISSN: 0277-2116 (Online ISSN: 1536-4801) ISI

    Elena Daniela Serban, 2007, Boala celiaca si mucoviscidoza, boala celiaca si boala inflamatorie intestinala cronica-asocieri preferentiale sau simple coincidente ?, Clujul Medical nr. 3/2007, cat. B, ISSN: 1222-2119
Postere

    Duta, D.E., Gagiu, V., Olteanu, M., 2007, Applied researches concerning the fortified gluten-free cereal based products design (poster) Programme & Book of abstracts: First international symposium Gluten-free Cereal Products and beverages, Cork, Irlanda, 12-14 septembrie

    Lucia Slavescu1, N. Miu1, Al. Parvan1, Andreica Mariana1, Cristina Slavescu1, Cainap Simona1, P. Florescu2, D. Gheban2, Correlations cliniques, immunologiques, hysthologiques chez une patiente avec maladie coeliaque debutee tardive, Congres National de la Societe Francaise de Pediatrie, Rouen, 2007.
      1-Clinique Pediatrie II Cluj-Napoca
      2-Depart. Morphopatologie-Hopital Clinique des Enfants Cluj-Napoca.

    Poster Salonul Cercetarii 2007
Prezentari

    Duta, D., 2007, Produsele fainoase fara gluten-alimente functionale, prezentare Workshop "Alimente functionale", Bucuresti
Cereri de brevete

    Belc, N., Iorga, E., Duta, D., Ghencea, S., 2007, Premix fainos aglutenic pentru obtinerea painii si produselor de panificatie fara gluten – brevet de inventie OSIM A/00761-4.07.2007

    Belc, N., Iorga, E., Duta, D., Ghencea, S., 2007, Biscuiti aglutenici pentru alimentatia persoanelor cu intoleranta la gluten, OSIM A/00761-6.11.2007

    Belc, N., Iorga, E., Duta, D., Ghencea, S., 2007, Paste fainoase aglutenice pentru alimentatia persoanelor cu intoleranta la gluten, OSIM A/00762-6.11.2007
An 2008

Articole publicate

    Ioana Anca, Alina Stanescu-Popp, Denisa E. Duta, Gabriela Alexe, Florin Colcer, 2008, Boala celiaca – diagnostic si impact al dietei fara gluten din perspectiva pacientului, Revista de Medicina si Chirurgie a Societatii Medicilor si Naturalistilor Iasi, vol. 112, nr. 2, cat. B, cod CNCSIS 158, ISSN 0048-7848 pubmed.
Postere

    Duta, D., 2008, The use of corn starch and potato starch in gluten-free pasta, poster, Trends in cereal science and Technology: Industrial Applications, februarie, Salonic
Prezentari

    Duta, D., Belc, N., Ghencea, S., 2008, Tehnologii adaptate pentru obtinerea de produse fainoase aglutenice, prezentare, Conferinta: ,,Dezvoltarea si integrarea biotehnologiilor in procesul de retehnologizare a industriei alimentare romanesti”, Bucuresti, 6 iunie

    LUCIA SLAVESCU1, N. MIU1, A. PIRVAN1, MARIANA ANDREICA1, CRISTINA SLAVESCU1, SIMONA CAINAP1, P. FLORESCU2, D.GHEBAN2, Forma atipica de celiachie cu debut tardiv - corelatii clinice, imunologice si histologice (prezentare de caz) Prezentare in cadrul "ESPGHAN ESTERN EUROPEAN SUMMER SCHOOL, Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition, Cluj Napoca, Romania, 5-7 iunie 2008
      1 - Clinica Pediatrie II Cluj-Napoca, Romania
      2 - Laboratorul de Morfopatologie - Spitalul Clinic de Copii Cluj, Romania
    (aceste rezultate au fost publicate in Jurnalul Roman de Pediatrie, anul V, nr 4, decembrie, 2006).

    Stanescu-Popp, Alina, 2008, Celiac disease and Turner Sundrome. Case presentation-iunie 2008, Scoala de vara ESPGHAN Cluj-Napoca

    Organizare Sesiune de Informare despre Boala Celiaca: Institutul de Bioresurse Alimentare si Centrul de Management pentru Boala Celiaca

    Duta, D., 2008, Dieta aglutenica, Sesiune de informare despre boala celiaca, Bucuresti, iunie

    Stanescu-Popp, A., 2008, Ce trebuie sa stiti despre boala celiaca, Sesiune de informare despre boala celiaca, Bucuresti, iunie
Inscriere pentru prezentare/publicatie

    Duta, D., 2009, Researches and developments in the area of gluten-free cereal-based products, lucrare trimisa spre aprobare pentru Simpozionul BENA 2009, INTERNATIONAL WORKSHOP ON ENVIRONMENT - NUTRITION - HEALTH RELATIONSHIP IN THE FRAME OF EU POLICY, Galati.