OBIECTIVE STRATEGICE


  • Scopul cercetarii in domeniul agroalimentar este de a imbunatati calitatea alimentelor si alimentatiei, si de a asigura securitatea alimentara, precum si competitivitatea si profitabilitatea producatorilor pe intreg lantul alimentar.
  • Cercetarea trebuie sa mentina si sa creasca rolul de lider in asigurarea calitatii si sigurantei alimentare si de furnizor de produse agroalimentare cu calitati nutritive corespunzatoare cerintelor consumatorilor. Cercetarea trebuie sa identifice politicile de asigurare a securitatii si sigurantei alimentatiei.
  • Trasabilitatea si calitatea produsului reprezinta cerinte pentru piata interna si europeana care necesita la randul lor o infrastructura corespunzatoare, echipamente si o retea de servicii care poate fi asigurata de sistemul de cercetare existent.
  • Cunostintele despre alimentatie schimba comportamentul alimentar. Presiunea preturilor, ca si nevoia de a adapta hrana mai bine organismului uman conduc la nevoia utilizarii eficiente a resurselor naturale existente, prin valorificarea in intregime a potentialului lor, valorificarea deseurilor si subproduselor in produse cu valoare adaugata mare.
  • In ceea ce priveste asigurarea securitatii alimentare se are in vedere atingerea unor obiective cum ar fi:
    • tehnologii "curate" fara deseuri;
    • obtinerea de ingrediente noi, aditivi alimentari naturali si compusi bioactivi;
    • promovarea unor noi bioresurse agricole in industria alimentara;
    • asigurarea disponibilitatilor alimentare in corelatie cu cerintele pietii pentru diverse categorii de consumatori.
  • Cerintele alimentare situeaza, pe primul plan, mentinerea starii de sanatate a organismului uman si prevenirea aparitiei bolilor.
    In acest sens, se contureaza urmatoarele directii de cercetare, strategice:
    • biodisponibilitatii nutrientilor;
    • evaluarea riscului de producere a unor compusi toxici in timpul procesarii alimentelor;
    • dezvoltarea optiunilor terapeutice, prin alimentatie, in cazul alergiilor alimentare si a bolilor cauzate de alimentatie;
    • influenta alimentelor care contin organisme modificate genetic si a celor conventionale asupra sanatatii oamenilor;
    • efectul iradierii alimentelor asupra componentilor alimentari si sanatatii organismului;
    • obtinerea de produse alimentare ecologice.
  • In ceea ce priveste alimentul, se asteapta ca acesta sa fie din ce in ce mai complex si sa fie conectat la toate aspectele care influenteaza organismul la trecerea lui prin viata.
  • Oricare ar fi piata, cand cerintele consumatorilor sunt satisfacute, competitia si evolutia spontana a nevoilor conduc la segmentarea pietii. Calitatea va domina cantitatea.
  • In ceea ce priveste calitatea alimentului, alimentatiei si nutritiei este necesar ca cercetarea in domeniu sa aiba urmatoarele directii:
    • dezvoltarea unor metode de control rapide si eficiente in vederea identificarii patogenilor si altor agenti toxici din alimente;
    • realizarea unui sistem integrat de cercetare pe lantul alimentar, pe baza conceptului "de la producator la consumator", in vederea identificarii trasabilitatii produsului alimentar (markeri genetici);
    • implementarea sistemului de siguranta alimentara HACCP;
    • reducerea si eliminarea reziduurilor si contaminantilor din alimente;
    • controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat;
    • elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a prevenirii fraudelor alimentare (metode utilizand microorganisme).
  • Avand in vedere integrarea Romaniei in UE si promovarea produselor alimentare romanesti pe piata internationala este necesar ca si activitatea de cercetare si comunitatea stiintifica sa se integreze in Spatiul de Cercetare European. Acest lucru necesita o promovarea agresiva a cercetarii romanesti si cercetatorilor romani in comunitatea europeana prin:
    • participarea cercetatorilor la evenimente stiintifice europene;
    • participarea cercetatorilor in asociatii, comitete si alte organisme internationale;
    • participarea la intalniri de pregatire a proiectelor internationale;
    • burse pentru tinerii cercetatori in tarile membre UE;
    • organizarea de evenimente stiintifice cu participare internationala;
    • promovarea si stimularea cercetarilor cu rezultate deosebite la nivel european;
    • dotarea laboratoarelor de cercetare la nivelul celor din UE.